Din trafic
Imi place la nebunie sa merg pe timp de ceata, mai ales in Bucuresti. E atat de palpitant! (adica imi da palpitatii 
) ). Nu stiu cum se face, dar soferul dambovitean in loc sa fie mai precaut in astfel de conditii meteorologice e parca mai indraznet ca niciodata. Daca pe vreme buna asteapta cat de cat sa treaca toti din dreapta si din stanga, acum, pe ceata, se arunca precum berbecii in trafic. Nu mai zic de cei care merg cu luminile stinse pe principiul “las’ ca-i zi”.
O alta mica placere a vietii este sa merg pe polei. Nu stiu cum se face, dar toti pietonii au impresia ca daca ei nu pot sta in picioare eu o sa pot sa opresc de la 5 metrii de ei. Acelasi lucru ca si mai sus, pe vreme frumoasa se asigura ca masina care vine spre ei are oarece spatiu de franare, dar cand pe jos aluneca (si nu ma refer la carosabil ud, ci la polei sau mazga) parca innebunesc si sar in fata cand esti langa ei.
M-am gandit de multe ori la o metoda de a “reglementa” traficul pietonilor. Nu ma refer la intersectiile deja semaforizate sau la stradutele din spatele blocurilor, ci la trecerile de pietoni de pe bulevardele mari. Exemplu: Bulevardul Basarabia are 2 treceri care creaza probleme: prima, imediat dupa intersectia cu Morarilor si a doua, chiar inainte de intersectia cu Soseaua Dudesti-Pantelimon, chiar in dreptul iesirii de la metrou. Se intampla uneori ca la trecerea de la republica sa se formeze coloana de zeci de masini la orele la care oamenii vin de la munca pentru ca trec unu cate unu, asa cum ies de la metrou.
Parerea mea e ca ar trebui puse semafoare cu comanda. Vine pietonul, apasa pe buton, in 20 de secunde i se pune verde (care tine 1 minut spre exemplu), trece el si cu toata gloata din spatele lui, darac exista, se pune iar rosu. Daca imediat vine un alt pieton si apasa ar trebui sa aiba o perioada minima de 2,3,5 minute in care sa nu se intample nimic. In Bucuresti am vazut ntr-un singur loc un astfel de semafor in stare de functionare si anume pe Calea Grivitei, in dreptul RAR.
